Cum nu vii tu Tepes Doamne

Ce aveţi, nevrednicilor, cu această ţară?
de Adrian Păunescu – 14 iunie 2010


Până la urmă, ce aveţi, nevrednicilor cu această ţară?
Cum dracului de aţi ajuns voi, nişte sfertodocţi abuzivi,
să conduceţi o Românie bimilenară, să vă îmbogăţiţi pe seama
ei şi să nu vă astâmpăraţi nici după ce v-aţi făcut plinul, gaşcă
de citrice putrede ce sunteţi! Noi, ăilalţi, aproape că vă şi
iertasem pentru marşul vostru prin străchini, pentru
neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru
toată contribuţia voastră la prăpădul general.
Vă consideram nişte începători în ale politicii şi nişte buşteni
în care încă nu a intrat meşterul cu dalta, să le dea formă. V-aţi
trădat familiile şi prietenii, ca să cerşiţi un loc mai în faţă la
momentul împărţirii de scaune. Şi dacă aţi fost cinici şi duri
între voi, ce v-ar fi putut opri din opera de umilire şi retrogradare
a poporului român, căruia i-aţi dat cu democraţia în cap, să-i
treacă pofta de-a mai exprima opţiuni. Primele întruchipări ale
voastre erau parcă din galeria de epubrete a unui prestidigitator
alchimist. Cu timpul, leagănul naşterii voastre a fost
chiuveta. Din spălăturile ei s-a putut naşte haita voastră
nevertebrată şi lacomă.
Dar măcar o relaţie de bună ziua să fi menţinut voi cu poporul
pe care l-aţi târât în toate aventurile zoologiei infecte.
Vă trebuia această legitimaţie nobilă facturată de poporul român.
N-aţi păstrat nici măcar această regulă formală a jocului, aţi
început să împărţiţi copite, în stânga şi în dreaptă, celor care
v-au girat începuturile ceţoase. Duduiţi printre noi cu o totală
lipsă de ruşine şi cu un înspăimântător efect pervers al lipsei
de biografie. V-aţi şters pe picioare şi pe creier cu steagurile şi
aţi dat ţara care vă suportase pe trei frigidere, pe un fax, pe
cinci televizoare şi pe o maşină automată de făcut bani. Aţi
inventat geografii perverse şi n-aţi mai recunoscut istoria
relaţiilor dintre ţara în care trăiţi şi alte ţări, importante şi
decisive, ale lumii.
Prin pluralism aţi înţeles indecizia înjositoare de a nu şti, în
momentul oportun, care fund de stăpân trebuie spălat şi pupat,
ca să-i crească importanţa.
Dar, mai ales, aţi învăţat să furaţi. Ăia care erau consideraţi
performeri, pentru că furau oul de sub cloşcă, au devenit, între
timp, nişte amatori jalnici în comparaţie cu maeştrii care sunteţi.
Iar unde n-aţi putut da lovituri directe aţi introdus şmechereşte
politica voastră de tăiere din salarii şi din pensii, ca să acoperiţi
prin drastica împuţinare ceea ce nici nu s-ar fi observat dacă
ştiaţi să dinamizaţi componentele relansării economice.
E pustiu pe unde călcaţi voi şi se goleşte ţara de medici, de
avocaţi, de ingineri, de umanişti, de tehnicieni. Mor oamenii
de disperare, bombardaţi perfid de ştirile pe care ţine să li le
transmită, rânjind, rânjind şi din ochi, nu numai din gură,
homunculul şef, ăla pus în capul trebii de piraţii lacrimii
naţionale. Pe unde să mai scoatem capul, în acest joc de
esenţă cinică, la care ne împingeţi de parcă ne-aţi mai pregăti,
după viaţa nenorocită pe care o ducem, pentru o altă viaţă,
de inconştienţă şi huzur.
Unde e capitalismul, ticăloşilor? Ce-i cu această infernală
derivă în care pluteşte biata noastră ţară? Aţi jupuit zilnic
poporul român, v-aţi îmbuibat şi v-aţi înfăşurat în ziduri groase
de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un
cuvânt din partea celor obidiţi. Cum faceţi voi, mă, zilnic teoria
solidarităţii şi o adresaţi amărâţilor ţării, când aţi furat şi furaţi
- legal şi ilegal - tocmai averea celor mulţi? Înapoi în zoologie,
căpuşi portocalii!
Poate aţi uitat un banc sinistru care circula acum câţiva ani
prin estul Europei: ”A fost descoperită mama lui Lenin. Ea e
vie. Şi e din nou gravidă”.





Pierduta noastră ţară

Pierduta noastră ţară,
Ce se mai poate face,
Când, ca-n război, noi pierdem
Sărmana noastră pace?
Românii mor de foame
În propria lor ţară,
Nici nu se nasc copiii,
Că şi încep să moară.
E-omaladie gravă,
În fiecare casă,
Mormântul ne atrage
Şi steaua ne apasă.
Aici, e-un fel de cuşcă,
Făcută din zăbrele,
Adolescenţii-nvaţă
Să mintă şi să-nşele.
Bătrânii-şi poartă vârsta
Prin zile nisipoase,
Dar cea mai grea povară
Li-s propriile oase.
N-au bani de-o biată pâine,
În pieţele corupte,
Nu-i mai ascultă nimeni
Pe cei întorşi din lupte.
Ferestrele-n oraşe,
Ferestrele în sate
Rămân şi zi, şi noapte
La fel de-ndoliate.

Şi, vai, ca nişte jalnici
Şi vinovaţi furunculi,
Apar pe trupul ţării
Distrugători homunculi.
Pierduta noastră ţară
Te-ai afundat în tine,
Apar marionete,
Ce clămpăne că-i bine.
Impozite cretine
Şi taxe criminale
Blochează în cavale
Cântările de jale.
Se moare-n România
Ca-n abatoare stranii.
Ce vite de tăiere
Au devenit ţăranii!
Dar trec şi muncitorii
Şi trec şi cărturarii,
Prin marile sentinţe
Şimarile avarii.
Pe-aici, prin România
Nu numai că se plânge,
Dar roua de pe iarbă
În zori miroase-a sânge.
Eşti văduvă de pace,
Tristeţea te omoară,
Pierduta noastră viaţă,
Pierduta noastră ţară!

PARTIDUL DELICVENTILOR SI LICHELELOR (PD-L)

( balada populara contemporana )

Foaie verde glonţ fatal
Jos guvernul criminal
Puneţi mîinile-n cătuşă
Şi trotilul chiar în uşă.
Să-i vedem scrum şi cenuşă.
Luaţi-le averile
Pruncii şi muierile
Şi să-i strămutaţi din vilă
La confort doi, fără milă,
Iar bandiţii, toţi, cu pleava
În chirie la Jilava.
Bată-vă toţi dumnezeii
Ca-ţi furat cu sacii, leii
Şi-am rămas ca derbedeii.
Astăzi mergem la cerşit,
Cerem bob din ce-am muncit.
Că ne-aţi luat trudă şi sînge,
Ochiul nu mai ştie plînge.
Chiar dacă aprinzi feştila
Nu poate să vadă mila,
Greaţa ne-a cuprins, şi sila,
Pînă într-o zi, cînd jocul
Va aprinde-n ţară focul.
Rugăciunea nu vă scapă
Nici cu ploaie, nici cu apă,
Doar lopata şi o sapă.
Foaie verde glonţ fatal
Jos guvernul criminal.

În ţara lui Ciocu' mic
S-a pus bir şi pe nimic
Şi se minte, şi se fură
Iar românul mult îndură.
Vlad Ţepeş, Măria Ta,
Ieşi din groapă, nu mai sta
Şi trage-i pe hoţi în ţeapă
Trece-i prin foc şi prin apă
Fiindcă prea s-au îmbuibat
Şi-au scos ţara la mezat.
Ni se sinucid bătrînii
Mamelor le seacă sînii
Mor copiii prin spitale
Peste tot e numai jale.
Arză-i-ar focul de hoţi,
De bandiţi şi mafioţi,
Să-i ferească Dumnezeu
Să mai stea în drumul meu
Le dau vilă-n Periprava
Şi piscină la Jilava.
Le confisc averea toată
Jos cu tagma lor spurcată
Bată-i Dumnezeu să-i bată!

- destepti 18,6 %

HQ de tara 2009



- prosti 81,4%



Asa arata un

comunist clonat.


Astia-s oamenii cu care ati votat sau cu care ne facem viitorul

MAMA LOR LA TOŢI

Victor Socaciu "analist politic"

Buna tara, rea croiala

Mama ei de randuiala.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Vin ai nostri, pleaca ai nostri

Noi râmînem tot ca prosti.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Bat-o vina, bat-o strechea

Trage-aicea cu urechea.

Mai romane, om sarac

Iara ti-au venit de hac.

Ne promit marea cu sarea

Si conduc aiurea tara.

Opozanti si potentati

V-ati batut iar joc frati.

Buna tara, rea croiala

Mama ei de randuiala.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Vin ai nostri, pleaca ai nostri

Noi râmînem tot ca prosti.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Politrucii-si fac concedii

Pe la Cannes, Hawai, ca regii

Pensionarii, pedagogii

Au ajuns precum milogii.

Venetici fac pretul painii

Iar la cozi stam noi, romanii

Muncitorii n-au salarii,

Curvele pupa dolarii.

Buna tara, rea croiala

Mama ei de randuiala.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Vin ai nostri, pleaca ai nostri

Noi râmînem tot ca prosti.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Romania-i de vanzare

Cu uzini, crese, hotare.

Spagile au zornait,

Algoritmu-i multumit.

Dumnezeu dac-ar veni

Prim-ministru intr-o zi

L-am manji si i-am gasi

Cazier la SRI.

Buna tara, rea croiala

Mama ei de randuiala.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Vin ai nostri, pleaca ai nostri

Noi râmînem tot ca prosti.

Aia hoti, astia hoti,

Mama lor la toti.

Victor_Socaciu_Mama_lor_la_toti_mp3

TREZIŢIVĂ ROMÂNI

NE-AM ADUNAT LA CĂPĂTÂIUL ŢĂRII

SĂ O VEDEM CUM MOARE DE FRUMOS,

BOLNAVĂ GRAV DE MOLIMA TRĂDĂRII

CUŢITUL SCÂRBEI I-A AJUNS LA OS.

AU HĂRTĂNIT-O CA PE-O CĂRIOARĂ

ŞI LUPI, ŞI CORBI, ŞI CÂINI FĂRĂ STĂPÂNI

TRAG TOŢI DE EA, O RUP ÎN COLŢ DE FIARĂ

ŢIGANI, MAGHIARI, ARABI, EVREI, ROMÂNI.

AŞA-I DEMOCRAŢIA, NI SE ZICE,

SUB MASCA EI SE JEFUIEŞTE TOT,

CONSILIUL EUROPEI NE DĂ BICE,

SUNTEM PARALIZAŢI DE-UN VAST COMPLOT.

A FI ROMÂN E-O VORBĂ DE OCARĂ,

A-ŢI APĂRA HOTARUL - E STUPID –

PRIN PUŞCĂRII TRAG GENERALI SĂ MOARĂ

IAR – BIŞNIŢARII – ŞI-AU DESCHIS PARTID.

INVAZIA LĂCUSTELOR E-O GLUMĂ

ÎN FAŢA JECMĂNELII DE ACUM,

PARCĂ MÎNAŢI DE-O PRIMITIVĂ CIUMĂ

TÂLHARII DAU CU FUMIGENE-N DRUM.

EI STRIGĂ PRIMII: „HOŢII, NE OMOARĂ!”

EŞTI BA FASCIST BA COMUNIST SADEA,

O PRESĂ TICĂLOASĂ ŞI MURDARĂ

PÂNDEŞTE ZILNIC SÂNGELE SĂ-L BEA.

NU POŢI SĂ ZICI NIMIC ÎN APĂRAREA

ACESTEI ŢĂRI, TRIBUNILOR DIN VEAC,

DEVII SUSPECT, SE CHEAMĂ CHIAR SALVAREA

EŞTI ŞTAMPILAT „NEBUN FĂRĂ DE LEAC”.

SE FURĂ MUNŢI DE AUR ŞI URANIU,

SE FURĂ GRÂU ŞI SE IMPORTĂ BOLI,

PIRAŢI CU FLAMURI NEGRE ÎNTR-UN CRANIU

NE TÂRGUIRĂ FLOTA – PE DOI POLI.

DAR CE ANUME, DOAMNE, NU SE FURĂ?

SE FURĂ PRUNCI CARE DEVIN COBAI,

SE FURĂ CRUCI, ODĂJDII ŞI PRESCURĂ

BA CHIAR ŞI POARTA CARE DĂ SPRE RAI.

DECI NU VĂ MAI MIRAŢI CĂ ŢARA MOARE

VOI, CARE STAŢI CU MĂMĂLIGA-N ŢEST

TOT AŞTEPTÂND UMILI MINUNEA MARE

SĂ MÂNTUIASCĂ ŢĂRILE DIN EST.

PRIVIŢI DIN PAT CUM NE VÂNEAZĂ HOŢII

VOI – LA TELEJURNAL, NOI – ARŞI DE VII

AŞA VĂ APĂRAŢI VOI PATRIOŢII?

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI,

SAU VEŢI PIERI !!!

AUTOR : CORNELIU VADIM TUDOR